Luni, 18 noiembrie 2011 - Sala de Lectură Fond Documentar şi de Patrimoniu
Vasile Urechea-Alexandrescu (1834-1901)
- Istoric şi scriitor român, om politic, membru fondator al Academiei Române.
- Profesor la Universitatea din Iaşi, apoi la cea din Bucureşti.
- Membru corespondent al Academiei spaniole, italiene şi al Institutului etnografic din Paris.
- A studiat la Paris, unde a înfiinţat ziarul unionist Opiniunea, organ al românilor din străinătate.
- În 1858 a editat ziarul unionist Zimbrul şi vulturul.
- Ca istoric, a avut o orientate eclectică. A editat numeroase culegeri de documente şi hrisoave interne şi externe, a scris o Istorie a românilor în 14 volume şi o Istorie a şcoalelor în 4 volume, a abordat majoritatea genurilor şi speciilor literare.
Expoziţie de carte cu ocazia comemorării a 100 ani de la moarte, realizată de Iulia Lucaci.

Secţia de Artă
Corneliu Baba (1906-1997)
- A studiat pentru scurtă vreme (1926) la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, dar nu a obţinut nicio diplomă.
- Prima expoziţie publică a avut loc în 1934 la Băile Herculane. Anul următor şi-a continuat studiile cu ajutorul lui Nicolae Tonitza, primind o diplomă în Arte Frumoase în 1938, în Iaşi, unde a fost numit asistent al departamentului de pictură în 1939 şi apoi profesor de pictură în 1946.
- Puţin după debutul său oficial la Salonul de Artă din Bucureşti cu o pictură numită Jucătorul de şah, a fost arestat şi închis pentru scurtă vreme la închisoarea Galata din Iaşi. Anul următor a fost suspendat fără explicaţii din postul său de la facultate şi mutat de la Iaşi la Bucureşti.
- A pictat în stilul realismului socialist, oţelari şi tablouri cu ţărani, dar şi-a revenit repede. Baba depăşeşte contradicţia simplificatoare a acestui climat. Soluţia sa se bazează pe apelul la valorile marii tradiţii a picturii, numit de obicei spaţiu al clasicităţii. Se refugiază în tablourile cu ţărani şi pictează foarte multe scene din timpul răscoalei din 1907. Pictorul redescoperă chipul şi universul ţăranului român, conferindu-le simbolul permanenţei, din această epocă datează pânzele Întoarcerea de la sapă, 1943; Ţărani, 1953; Odihnă pe câmp, 1954; Oameni odihnindu-se.
- În 1955 i-a fost permisă o plecare în Rusia (pe atunci Uniunea Sovietică) şi apoi a câştigat o medalie de aur la o expoziţie internaţională la Varşovia. În 1956, Baba a însoţit Jucătorul de şah şi alte două picturi la o expoziţie din Veneţia, apoi a călătorit împreună cu tablourile la expoziţii din Moscova, Leningrad şi Praga.
- A desenat ilustraţii pentru romanul cu ţărani al lui Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor.
Expoziţie de carte cu ocazia împlinirii a 105 ani de la naştere, realizată de Iulia Leteanu.

Director,
Gabriela Muraru