Luni, 20 iunie - Sala de Lectură
Mihail Kogălniceanu (1817 - 1891) - om politic, gazetar şi scriitor român
Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat şi comprehensiv, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste.
În 1893, redactează "Foaea sătească a prinţipatului Moldovei", publicaţie nevinovată cu efecte modeste, dar sigure. În mai 1840 a anunţat apariţia a 6 tomuri din Letopiseţele Valahiei şi Moldaviei şi, în acelaşi an, a pregătit apariţia unei publicaţii de documentaţie istorică intitulată "Arhiva românească". Publicaţia a apărut în 1841. La nouă ani de la Revoluţia din 1848, Kogălniceanu participă ca deputat de Dorohoi la Adunarea ad-hoc de la Iaşi, unde este chemat să se pronunţe în privinţa Unirii.
Sfetnic al domnitorului Al. I. Cuza, ministru, apoi prim-ministru al României, în perioada 1863 - 1865, Kogălniceanu a avut un rol hotărâtor în adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al ţării în 1867 şi în perioada 1877 - 1878, Mihail Kogălniceanu şi-a legat numele de actul proclamării independenţei de stat a României.
Expoziţie de carte şi panou foto-documentar cu ocazia comemorării a 120 ani de la moarte, realizate de Margareta Duma.

Miercuri, 22 iunie - Sala de Lectură Fond Documentar şi de Patrimoniu
Vasile Pârvan (1882 - 1927) - istoric de renume mondial, arheolog, filosof, eseist, academician, publicist, memorialist
Şi-a început activitatea de istoric cu lucrarea de doctorat Naţionalitatea negustorilor din Imperiul roman (1909, în limba germană), considerată de specialişti ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comerţului în antichitatea clasică.
În scopul rezolvării problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o serie de săpături sistematice, îndeosebi în staţiunile arheologice din a doua epocă a fierului. Pe baza rezultatelor parţiale ale săpăturilor a scris Getica (1926), cea mai importantă lucrare a sa, o vastă sinteză istorico-arheologică, prin care a readus în prim planul cercetării istorice, rolul politic şi cultural al daco-geţilor; unele lipsuri şi exagerări (printre care accentuarea rolului sciţilor şi al celţilor în dezvoltarea culturii geto-dace) nu ştirbesc valoarea acestei lucrări.
Prin concepţia sa istorică idealistă, expusă în studiul sociologic Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane şi în eseuri (volumele Idei şi forme istorice şi Memoriale) a reuşit să facă o sinteză a neohegelianismului şi noekantianismului şi s-a declarat adversar al şovinismului şi al cosmopolitismului.
Vasile Pârvan a avut un rol deosebit în crearea noii şcoli româneşti de arheologie. El a organizat Şcoala română din Roma, instituţie pentru perfecţionarea tinerilor arheologi şi istorici, a iniţiat şi condus apariţia anuarelor acesteia "Ephemeris Dacoromana" şi "Diplomatarium Italicum", precum şi prima serie a revistei "Dacia".
Expoziţie de carte cu ocazia comemorării a 84 ani de la moarte, realizată de Iulia Lucaci.

Director,
Gabriela Muraru